Poezie
Trei
1 min lectură·
Mediu
Eram din ce în ce mai puțini și mai nesiguri,
cu timpul am rămas doar noi,
eu, cu mine și ego-ul meu,
zburând printre stele,
trei pe doi îngeri...
Din mine se scurgea un vuiet adânc,
un fel de canon pe care l-am mai auzit înainte de la alții,
chiar de nu îmi pasă ce cred ei despre mine,
mă dor toate trădările ce mi-au construit un teritoriu de autoexilare,
un ego absurd și îngâmfat în osul vocii amare...
Suntem trei,
eu, cu mine și ego-ul meu,
întâmplător pe doi îngeri...
024.030
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Patricia Lidia
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Patricia Lidia. “Trei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/patricia-lidia/poezie/1783715/treiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
NMam pus un semn de întrebare aiurea, la fraza doi.
scuze. efectul tristeții că se mai scrie încă așa.
scuze. efectul tristeții că se mai scrie încă așa.
0
ce spun este că folosirea de clișee ori e făcută într-un context care să aducă plusuri de inedit, fie condamnă textul la o lipsă de voce teribilă ce nici muțenie nu poate fi numită?
mai ales când \"strofa\" de mijloc nu are pic de ritm.