Poezie
steaua copilăriei
1 min lectură·
Mediu
în geamul copilăriei mele
încăpea doar o stea
mereu aceiași
minunată mereu
în fiecare noapte senină
se oprea să îmi mângâie fruntea
și să îmi povestească ceva despre Dumnezeu
pe tata îl împușcaseră comuniștii
pentru cămașa lui verde
(singura)
iar mamei nu-i ajunseseră niciodată
mâinile
pentru un geam mai mare
eu îi spusesem Ioana
așa ca surorii mele
plecată și ea tot acolo
sus
îmi știa fiecare gând Ioana
steaua din fereastra mea
cât o nucă
ca o prietenă
ca o soră
mai apoi ca o mamă
când aceasta se duse și ea
demult mi-am schimbat fereastra
și viața
dar oricâte stele încap acum
în odaia mea
mi-e tare dor de Ioana
steaua copilăriei mele apuse
022.719
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- paparuz adrian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 116
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
paparuz adrian. “steaua copilăriei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/paparuz-adrian/poezie/1838011/steaua-copilarieiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
sensibila,chiar duioasa, curata si sincera,copialaria ca o stea inca stralucind, steaua ca o amintire,amintirea care staruie cu imaginile dragi si unice, mangaind memoria.frumos si echilibrat.cu prietenie.
0
Adrian,
nu e rau. candida, simpla si sincera. mai mault curaj si lectura pe masura. vad ca ia de unde!
nu e rau. candida, simpla si sincera. mai mault curaj si lectura pe masura. vad ca ia de unde!
0
