Poezie
viziune
1 min lectură·
Mediu
erai goală
și cuvintele ți se scurgeau
pe bărbie, pe sâni, aproape nemestecate...
erai goală și lumea se-ngrămădea să te umple
cu ea însăși
erai goală în mijlocul celor plini de ei,
ca o lună
ca un pahar,
și sufletul tău gol îmi sorbea sentimentele, așa ,
la un loc, ca într-o gaură neagră
tu stăteai goală pe piedestalul ochiului meu,
oricum , aș fi murit cu ochii
deschiși!
014860
0
MȘ