Poezie

Foc

1 min lectură·4 ianuarie 2012

Mediu

Foc,

tu minunat,

tropot, puternic înstelat,

încinge mortal lovomotiva,

gonește-o, ca singurătatea

să nu-i fie povară,

foc

tu minunat,

Univers înrădăcinat,

înflorește-n pasăre-nsângerată,

arde-o, ca soarta să-ți ghicească,

nu oasele, nici cenușa,

vrei doar cuvântul de veghe,

foc,

tu minunat,

pe ghețuri victorios-îmbucurat,

nu ne lăsa, să-mbătrânim,

în suflete să devenim

lucizi de chibzuință rece,

unde-i marfă și trădare,

îmbracă-ne-n roșu îngeratic,

zboară-ne-n interzisul veșnic,

pe culmi de ghețari, la baluri roșii,

regele tinereții,

foc!

Traducere de P. Tóth Irén

005.223

P. Tóth Irén. “Foc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/p-toth-iren/poezie/13997572/foc

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.