Poezie

Seara de Ajun

ciclul Iarna

1 min lectură·24 decembrie 2005

Mediu

Mă uit cum ninge-n vălătuci

De fulgi amestecați de vânturi.

În casă-i cald, trosnesc butuci

Și-n aer se propagă cânturi.

E zvoană de la clopoței

Și voci de urători prin sat,

Venite de la prichindei

Care colindă pe-nserat.

În seara blândă de Ajun,

Ei dau Crăciunului rugare,

Ca Anul Nou să fie bun,

Pentru a obștii adunare.

Se bucură pentru Iisus,

Venit cu rația de dreptate,

El ne-a adus lumini de sus

Și-n suflet sad de bunătate.

Cu mere coapte-i dăruiește

Măicuța dragă, de la noi

Și cu plăcintă ce-aburește.

Ei spun amin, pornind apoi.

Pocnesc din bice, trag buhaie

Și se urnesc în jos pe cale.

Printre nămeți cu hărmălaie,

Coboară ulița spre vale.

Se pierde în ninsoare cântul,

Mai arde focul în butuci,

Pe sub ferești aleargă vântul,

Rotind ninsoarea-n vălătuci.

***

001.660

Ovidiu Oana. “Seara de Ajun.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ovidiu-oana/poezie/157281/seara-de-ajun

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.