Poezie
Sonet L
(înveșmântat în taine ...)
1 min lectură·
Mediu
Înveșmântat în taine, trec Styx-ul. Furișare
Spre râpele albite cu descărnate oase.
Din râul fără vaduri, miazme zdrențăroase
Își risipesc otrava, zăludă nemișcare.
Prin subterana boltă alunecă doar blânde
Răstălmăciri de ocru, cu-azur îngemănate,
Ori rătăciri lactee de limbi însângerate
Ce-ncoronează gheața, pe frunțile arzânde.
Își râde-n barbă Charon; vrea barca să pornească
Spre țărm, unde cosașul a stivuit tainul
De muribunde leșuri, spre-a împlini destinul
Și-ntârzie o clipă, sperând să se-odihnească.
Zadarnică iluzie de biet vâslaș ce trece
Spre focurile Gheenei, aceeași spuză rece.
012.596
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ovidiu Oana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ovidiu Oana. “Sonet L.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ovidiu-oana/poezie/13928857/sonet-lComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
APAPAlexandra Panaete✓Un punct forte este paleta coloristică care pictează un fundal disolutiv pentru peisajul de ansamblu. Resimt versurile ca strigăte interioare, văd un pictor care aruncă spasmodic vopsea pe șevalet. Imagini puternice înlățuite armonios. Unele rime forțate ușor, pe alocuri, dar privind imaginea mare, nu supără. Vezi moartea ca pe o căutare perpetuă și dureroasă ori căutarea ca pe o specie de moarte ? Sper să nu fi judecat prea superficial.
0