Poezie
Pe tarmul marii
(o introiectie ratata)
1 min lectură·
Mediu
Devorat de propriile-mi vise...
între o coadă de pește și lumina
de la capătul lumii -distanță mare;
un fulger vrea să mă tatueze pe braț
și iute nu mai am mușchi
nu mai am dinți
doar sânge
și din belșug
Rănile lăsate de tentaculele mulțimii...
o călătorie în fiece cavitate vizuală
mă poartă scufundător în lume
până la țărmul neîmpresurat
de apă sau sare sau
sânge:
\"privește în sus -ești relativ
cu tot cu amprenta-ți sentimentală;
a cui identitate cauți?...\"
Deci m-am lăsat ucis, sacrificat de valuri.
În jur, atmosferă de ciao darwin
prea înlăuntru pentru a fi văzută,
tăiată, ucisă
de oamenii cei prea exteriori,
devoratori de publicitate
și de cuvinte nearticulate;
ei toți laolaltă în mine
își strigă ajutor
și soarele apune la fel de frumos
ca și când
nu aș fi scris
poezia aceasta.
012.731
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ovidiu nacu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 137
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
ovidiu nacu. “Pe tarmul marii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ovidiu-nacu/poezie/112337/pe-tarmul-mariiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
\" za masterpis!...\"
0
