Date biografice:
O vreme cântam
O vreme plângeam
O vreme țipam
O vreme tânjeam
O vreme priveam
O vreme scriam
O vreme pictam
Multă vreme
e pierdere de vreme
ovidiu_f@yahoo.com
N-aveam a cânta destine
N-aveam a strânge bucurii
N-aveam a împăca mântuirea
N-aveam a stoarce fericiri
N-aveam istorii desfrânate
N-aveam iluzii de pierdut
N-aveam sudoare pe piatră
N-aveam
Adumbresc umbrirea pentru că iubesc iubirea.
Cânt cântarea pentru că uit uitarea.
Suflu descântecul să te-mpresoare deochiul.
Nu nasc supărare în cânt dar presar uitare pe timp.
Îmi strecori
Curgea râul cunoașterii de sine
din obârșii ale răului
falangele se prefăceau în dinți și
soarele apunea duios
după un obicei mai vechi de-al lui
mierea dacă n-ar fi
dacă n-ar fi mierea care
Aș putea
să-ți cânt infinirea
din ochi
cu propria mea impudoare
să-ți cânt alunecarea
cu nereușite oftaturi și strâmbe deziluzii.
Aș putea.
Nu pot
să întâmpin uimirea cu sâmburi de
frumoaso
uneori
îmi pare că se-mpreună cerul cu tine
alteori pământul
uneori
îmi pare că văd iluziile cum urcă încet spre o neînțelegere uniformă
alteori diformă
dacă mi-ar fi fost dat să te
dacă nu mă împiedici
nu sunt
dacă mă împiedici
nu sunt
dacă respiri
nu sunt
câtă ardoare să-mi curgă prin tăcere
de vrei să te-nțeleg
și iubesc și apăr și cânt
și izvoresc și seamăn și
Ningea!
Dacă sufletul s-ar fi scurs
printre lămâii din balcon
mi-aș fi împovărat gândul
cu flori de tei.
Dar așa?
Lumina terciuia deznădejdea și
cumulul de sentimente se măsura cu cana.
În
Împilează-ți fato destinul
acoperă-ți umbra cu niște pleoape
și du-ți cântarea să cânte.
Fată cu noapte în păr
subțire și albă la trup
umblă-ți la suflet și plânge-l
ia-l în tihne
neobrăzarea de-a exista
neobrăzarea de-a construi și plânge
se întorc rândunelele.
neobrăzarea de-a iubi și cânta.
întrebări despre ființă
fiu
a iubi
a sta
a curge...
vorba cuiva:
nu poți