Te-am așteptat să vii într-o lume-
Cronometru gol al unei glume,
Să visăm în doi deliciul de a fi-
Sensul universalei ironii.
Te-am așteptat la un colț de stradă
Ca șoapta de ieri să nu ne
Îmi place să mușc din măr…
Să-i simt pe limbă seva
Și veninul prea dulce!
Să-i număr semințele
Și să le arunc la intâmplare
Pe un pământ din care
Va rodi un univers etern...
Sunt doar eu...o
Mă sparg în oglinda mării
Și valurile adie alene
Și îmi ating părul
Prefăcându-l în petale de alge.
Apoi îmi trag spre ele degetele
Să le fie mici peștișori de aur;
Ochii mi-i împrumut
Pentru
“Pe piedestal ți-aș pune chipul luminos,
Þi l-aș sculpta în lut gri de primăvară,
Iar pletele se vor prelinge grațios
Umerilor ascuțiți fiind povară.
Þi-aș desena ochii într-un curcubeu
Gândul aleargă în colțuri nepătrunse,
Rupe orizonturi, se scufundă în neant-
Elice a creierului cu zgomot de idee,
Evantai de cântece cu iluzii de nori,
Exemă ce umple trupul și te doare,
Alcool
