Gândul aleargă în colțuri nepătrunse,
Rupe orizonturi, se scufundă în neant-
Elice a creierului cu zgomot de idee,
Evantai de cântece cu iluzii de nori,
Exemă ce umple trupul și te doare,
Alcool
“Pe piedestal ți-aș pune chipul luminos,
Þi l-aș sculpta în lut gri de primăvară,
Iar pletele se vor prelinge grațios
Umerilor ascuțiți fiind povară.
Þi-aș desena ochii într-un curcubeu
Te-am așteptat să vii într-o lume-
Cronometru gol al unei glume,
Să visăm în doi deliciul de a fi-
Sensul universalei ironii.
Te-am așteptat la un colț de stradă
Ca șoapta de ieri să nu ne
Mă sparg în oglinda mării
Și valurile adie alene
Și îmi ating părul
Prefăcându-l în petale de alge.
Apoi îmi trag spre ele degetele
Să le fie mici peștișori de aur;
Ochii mi-i împrumut
Pentru
Îmi place să mușc din măr…
Să-i simt pe limbă seva
Și veninul prea dulce!
Să-i număr semințele
Și să le arunc la intâmplare
Pe un pământ din care
Va rodi un univers etern...
Sunt doar eu...o
