Poezie
Luna
1 min lectură·
Mediu
Stăpână în abisul negru
Tu strălucești spre depărtări,
Tu însăți luminezi infernul
Ce-acoperă în noapte zări.
Făclie ce de mii de veacuri
Călăuzești sufletul trist
Te regăsesc în zeci de teancuri
Semnate de poetul fantezist.
Lumină ce-n eternitate
Al nopții cer vei lumina
Stăpână printre mii de astre
Pereche n-ai oricât aș căuta.
Chip de zeiță sau de înger,
Toți preamăresc privirea ta,
Mulți au rămas fără de cuget
Sperând s-ajungă-n înălțimea ta.
001154
0
