Poezie
A stelelor poveste
1 min lectură·
Mediu
Iar se așterne covorul de stele
Cu mici sclipiri de diamant
Și luna se arată printre ele
Vestindu-ne că s-a înnoptat.
Mă uit la ea, la fața ei rotundă
La chipul ei cel sclipitor
Și o asemăn cu o muză
Ce stă timidă-n foișor.
Și lângă ea, puțin mai într-o parte
Stă trist luceafărul măreț
Și are-n mână o micuță carte
Din care fredonează ca un cântăreț.
El cântă trist a lui poveste
Căci mult, prea mult pe lună o iubea
Și ca în orișice poveste
Luna ținea l-altcineva.
Luceafăru-i cânta romanțe,
Dar ea nici nu le auzea
Văzând mereu numai lumina
Ce constelația-o dădea.
Dar grămăjoara cea de astre
Pe lună nici nu o zărea
Stătea deci luna printre glastre
Și sufletul îi suspina.
Și lacrimi mii au curs atuncea
Și ce durere-a mai urmat
Și ea încă mai poartă crucea
Iubirii spre care-a visat.
001.059
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Oprea Raluca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 146
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Oprea Raluca. “A stelelor poveste.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/oprea-raluca-0017105/poezie/230381/a-stelelor-povesteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
