Poezie
Un dor aprins
1 min lectură·
Mediu
Un dor aprins
E zi, e cald și este vară
O rază-mi intră-n cameră, de-afară
Și-mi spune-ncet lumina ei
Să te aștept iar pe alei.
Închid un ochi, pe-al doilea-apoi,
Și mă cuprine-un somn adânc
Imagini clare-mi trec prin gând
Mă văd, te văd, suntem noi doi.
Văd părul ei, calea lactee;
Văd ai ei ochi, sunt două stele;
Văd două buze roșii foc
Ca soarele ce-mi dă noroc.
Și stau din nou și mă gândesc
Încet, încerc să-mi amintesc
De cât timp nu te-am mai văzut
Și cât de mult tu mi-ai plăcut.
Îmi amintesc de ziua-n care
La mine ai venit zâmbind,
Și mi-ai șoptit să-ți dau crezare
C-al nostru vis va fi-mplinit.
Chiar de-aș privi în stele mii,
De-aș alerga peste câmpii,
De-aș trece chiar la alt popor
Vezi tu, n-aș rezista de dor.
Un dor aprins azi mă cuprinde
Te caut dar nu te găsesc,
Ecouri multe-mi trec prin minte
Ce-mi spun că incă te iubesc.
013.079
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Olaru Cristian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 160
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Olaru Cristian. “Un dor aprins.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/olaru-cristian/poezie/23820/un-dor-aprinsComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
e un inceput care poate insemna ceva , incerca sa metaforizezi mai mult si sa incerci un strop de saizecism
0
