Poezie
Martie
2 min lectură·
Mediu
Martie
Martie, e luna în care aș vrea
Să-ți spun din nou, dacă aș putea
Aș vrea la început de primăvară
Să-mi dai o șansă, a doua oară.
Un cer senin este deasupra
O rază caldă, scaldă lumea
O lună albă ca zăpada
Și ghiocei în toată țara.
Vrăjit de zîmbetul tău lin
Un gînd încerc ca să exprim,
Privirea ta m-ademenește
Gîndul sublim pe loc ea îl topește.
Natura parcă reînvie
A doua șansă-aș vrea să fie
Copacii toți au înflorit
La fel și sufletu-mi mâhnit.
Dar visul lung, visul de-o iarnă
Să mă trezesc, acuma mă îndeamnă,
Și-ncerc din nou să scriu o frază
Dar pixu-mi, foaia îmi retează.
Și în acest neant al vieții,
Să spargă zidurile gheții,
Ieșit-a azi în zi de primăvară
Soarele pe cer afară.
O lună nouă ce marcheză
Alt început, fără sfîrșit;
Dar mintea mea parcă visează
Nimic încă nu s-a-mplinit.
A opta zi din primăvară
O altă zi, mai specială,
Este menită știi prea bine
Să mă apropie de tine…
Un simbol clar al primăverii:
Un ghiocel urmat de-o stea
Menite să-ți aducă ție
Toată iubirea, sinpatia mea.
Din toate zilele trecute
Din anul ce s-a încheiat
Ale lui Martie îmi sunt plăcute
Căci eu în Martie te-am aflat.
003084
0