Poezie
Sărut mâna, maică
1 min lectură·
Mediu
Sărut mâna, maică,
În dimineți cu soare,
Când dangăte de clopot
Ne leagă viața-n zare.
Privește cum morminte
Scriu falnice orizonturi,
Când libertățile umilite
Ne schimbă soarta în loguri.
Ferestrele vagonului
Dezvăluie tăceri morbide
Absent cuvântul veghează
o țară-n pâlcuri de lumină.
În viitor e visul sacru
Și orașul încătușat în cugetări,
Și o altă zi, și o altă noapte -
Trecute-s în surâsurile de miri.
În ode ceasurile se strcoară-n rană
Și aripile ni se vor deschide-n drum.
Arcașii vor suna din goarnă
Escaladând corola de minuni...
Sărut mâna, maică,
În Þara noastră de goruni,
În care DACIA tresare la o primă coasă
Și-n care închidem noaptea o altă carte-
În România veșnicilor somnambuli...
014181
0
DL