Poezie
cerc
1 min lectură·
Mediu
în lacrima ta
de înger
a pătruns lacrima mea
de demon
în aripile mele răsturnate
erau aripile tale desfășurate
ne priveau ca pe două planete
necunoscute
tu erai o lumină caldă incadescentă
eu eram o beznă ascunsă în mișcări oculte
undeva cerul se prăbușea în noi
într-o alchimie abisală
tu erai eclipsa
în care mă strecuram incognito
cealaltă culoare a soarelui
în care templele sporesc iluzia nașterii
și formează cordonul
unde iubirile noastre se sting
într-o profundă cunoaștere.
002201
0
