Poezie

Emoție colorată

1 min lectură·25 ianuarie 2017

Mediu

și cerul strănutase în oraș

și invitase pictorii la prorpiul lor vernisaj

și am mers și eu, am mers pe ploaie

sa savurez culori și chipuri abisale

am fost tăcut și în simțuri adormit

când ușa a desfăcut aripile și s-a arătat salonul

și în fața mea a apărut mai viu și mai adevărat tabloul

ce întregea în culori și stări alte tablouri.

eram timid și nedumerit priveam pictura vie

și salutam din mâină al tău surâs

m-am afundat în licăritul ochilor verzi albaștri

în pictura zilei ce mi-a fost promisă astăzi.

și apoi te reinventam și te adoram stingher în noapte

ca un nebun uitat de lume și de soartă.

apoi salonul se inchidea în cer de noapte

te luai de mâină și te întrebai- „se poate?”

tu nu ai zi da, nici ba, ai aprobat romantic

și ai chemat în inimă ecoul idolatric.

am mers pe străzi ca două umbre călătoare

și am citit cuvinte vii din vechi dicționare.

002.130

Octavian Sergentu. “Emoție colorată.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/octavian-sergentu/poezie/14102129/emotie-colorata

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.