Poezie
e un timp
1 min lectură·
Mediu
e un timp în care clonele nasc lumi paralele
zâmbete impersonale sunt omologate ca fiind vocale
sentimentele ne asaltă și noi nu avem umbrele
și ne înăcrim gustul cu cele mai răscoapte portocale.
e un timp în care ploile zburdă prin noroiul din cale
până la schitul în care bătăile inimii ne desfac petalele
călugării obosesc să respire în felurite identități umane
și se roagă pentru cărările astrale.
e un timp în care florile strănută mireasmă de albine
și ne seduc și apoi ne îmbolnăvesc de multă iubire
corbii ne rup din carne și ne ciugulesc din rana
în care se regăseau toți Paslmii dedicați lui Mama.
e un timp în care au coborât lupii în pădurea verde
și îi ard vlăstarii tinereții și impun bestiala lege
ura în relații și în ochi să se respecte cu strictețe
nici o milă, nici un gram de blândețe.
001312
0