Poezie
Vedenie
1 min lectură·
Mediu
și unde marea este o poveste
și unde barca era abis
în palme ne sporeau săgeți celeste
ce ne purtau spre Paradis.
și unde luna se îndoia în zare
pescarii îi numărau pe pescăruși
în umbre se nășteau iubirile fatale
încuviințate în ochi de nibelungi.
și unde dorurile se strecoară în aștri
și în chipul unor îngeri ce tăcut ascult
cuvintele mai cresc un joc palid de lumină
sau poate melodia țărmului necunoscut.
și unde robiii își au o cale
și unde sfinții își duc un legământ
heroglifele invocă zeitățile letale
în simboluri ce sparg tiparele din gând.
emoția pălește dulce aprins precum floare
pe un drum secret și infinit
miracolele ne surpind mirările umane
în visul unor lumânări ce avid se sting.
001286
0