luka si ann

mă cheamă luka și o iubesc pe ann desigur și ann mă iubește așa cum știe ea mă percepe ca pe un salcâm după ploaie mă mângâie eu îi ling tălpile mâncăm cu aceeași gură locuim pe plajă acolo șoldurile sunt cele mai ann sânii la fel cearceafurile albe și ce să vă mai spun uneori facem dragoste sau știu și eu îi țiu degetele lipite de buze în oceanul plin de amurg las barba ann părul despletit doarme adânc și visează nuștiuce fumegă noaptea o fericire ne umple stările de seninătate de seninătate cred că sunt trebuie să fie propice iubirii nimica mai frumos