Poezie
Poftă bună
1 min lectură·
Mediu
Dragostea nu mai are tăria aceea
de caracter de pe vremea bunicilor.
La fel cum cozonacul de sărbători
își pierde treptat gustul, în ritmul
trecerii timpului,
acum și în iubire se ține cont de
numărul de calorii arse și consumate
iar prețul ingredientelor secrete
s-a scumpit în asemenea hal din
cauza inflației încât nu-l mai știe
nimeni, există în schimb numeroase
E-uri îconjurate de S și X-uri pe
post de înlocuitori.
Poate că își pierde acum gustul
natural și valoarea nutritivă,
poate că acum e mult mai ușor de
căcat decât de înghițit, dar cât timp
sufletului încă îi e pofta, mănâncă
și fără gustul din copilărie, cu miros
de sărbătoare.
Suntem o generație nouă, cea a
adaptaților inadaptați; ne grăbim pentru
că știm că nu trăim mult sau nu trăim
mult pentru că suntem mereu în grabă;
ne place la nebunie să mâncăm pe fugă.
Așa că poftă bună din tot sufletul și nu
uitați să vă ștergeți... prima dată la gură!
001216
0
