Poezie
sacadat
1 min lectură·
Mediu
Sacadat
În realitate am simțurile tocite
mă bulversează întrebările rupte de prin preumblări în concret
Obosesc umblând printre neoameni.
Am răni însângerate pe spinare
și aripile mi s-au uscat
Continui să merg – pașii mă secondează..... sacadat
În timpane ciorile se răsfrâng abstract
Aud neputință
Forme urlânde mă devorează
Uit să vorbesc ACUM/ mă doare piciorul stâng
de mult –fără a-mi mai aminti am pierdut
graiul păsărilor umane,
ca o carență, -păstrez vorbe de prin societate
Mâinile îmi sunt încleștate într-o cuvântare oarbă
a despre ființă.
Îmi trebăluie acidă moartea prin minte,
am neputința firelor de iarbă supuse arderii
brutale din exterior.
Și azi Divinul mă pedepsește:
m-a propulsat obiectiv într-o lume în colțuri.
Pedeapsa înțepenirii ființei mele printre îngerisme.
Zboară printre resturile din mine o viziune
a unei Himalaya furibunde
O resimt --------cuvintele mi s-au rătăcit printre îngeri..............
și Divinul m-a uitat demult
printre uruiturile distorsionate ale țipătului meu.
013.341
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- oana catalina bucur
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 150
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
oana catalina bucur. “sacadat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/oana-catalina-bucur/poezie/1785733/sacadatComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Poezie aluvionara, care ar mai trebui cizelata. Poeta are simțire lirica, dar este inca in formare.
0
