Poză

Timpul se oprește. Viața moare pentru o clipă. Scena e plină de actori înmărmuriți, cu venele umflate până la refuz de sângele în clocot. Vene care sunt gata să explodeze și să păteze într-o secunda decorul imaculat. Un peisaj în suspensie, o lumină a reflectoarelor mai mult decât orbitoare, plasată într-un unghi cât se poate de nefavorabil. O culoare rece, care face mușchii să tremure de durere. Aerul stă lipit de pereții rigizi și fără formă. Viața moare, în spasme, înecându-se în însăși esența ei…