Poezie
Poveste uitată
1 min lectură·
Mediu
Război am vrut să am cu toți golanii,
Însă mi-am amintit că tot golan am fost și eu,
Atunci am pus ușor toți banii în cufere legate,
Ca nimeni să nu umble-n ele decât cu voia mea.
Preț de ani i-am tot păstrat, toți banii,
Crezând că vechiul meu nărav se-ntoarce iară,
Dar n-a fost credincios se pare mie doară
Să-mi dea-napoi tot ce-am pierdut odinioară.
Am luat toți banii mânios că tot nimica nu-i,
Mi-am prins de mână fiul veșnic credincios,
În palmă pus-am lui ce eu credeam că-i de folos,
D-acum constat că nu-i se pare și-s tare mânios,
Că nu mai pot să fiu doar fiul tatei cel vârtos.
002.497
0