Iepurașul înfumurat

1 min lectură·17 noiembrie 2006

Mediu

Un iepuraș maroniu,

Ce din toamnă era viu,

Socotea că urechi lungi

Îți trebuie să-l ajungi.

Când mămica a plecat

Ca să n-ajungă vânat,

Socoti că e prea mare

Să mai ste-n ascunzătoare.

Ș-atunci micuțul poznaș

A zbughit-o pe imaș.

Dar vulpoiul, fiind tare,

L-a înhățat de picioare.

Vai, sărmanul iepuraș,

E în burtă la conaș,

Pentru că n-a stat ascuns

Unde mama lui i-a spus.

015.151

Nistor Mircea-Iulian. “Iepurașul înfumurat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nistor-mircea-iulian/poezie/215095/iepurasul-infumurat

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Am citit poezia cu aceeași stare de încântare și entuziasm de clasa a II-a...mi-era dor de senzația asta :)
copilul din mine încă zâmbește