Poezie
Soptita poruncă
versuri
1 min lectură·
Mediu
<< În mijloc de furtună
Rădăcini
Tot mai adânc
Înfig în glie,
Sub vijelie
Crengi, a mele mâini
În frunze fosnitoare
Linistea sfâsie...>>
SOPTITA PORUNCÃ
E galben mult
În frunze
Si de vânt
Văzduhul răscolit
Departe -
Tipă,Mă doare
Si ca un ecou aud
Albastrul suflet
Călărind un val de mare...
Mi-e bine,
Îmi cresc aripile iară...
Solară -
Toamna
Parcă îmi porunceste:
Tristetile le lasă,
Zboară
Doar vis
Spre acel ce te iubeste!
002.243
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- NIMENI
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 74
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat