Poezie
Versuri
1 min lectură·
Mediu
DE DIMINEATÃ....
De-un fir de iarbă,
Si de frunză verde
De vară incendiară
Mi-este dor
Dar nu stiu cum
Zidirile m-or pierde
Punându-mi lacăt
Peste vis si zbor.
Aproape vertical
Valul la mal
Mă duce gând
Nomad
Pe cal,
Dar dintr-o dată
Vârtej de lumină
Ros-galben si albastru
De mugur înflorit,
De dor de rădăcină
Înaltul mi se face adânc
Si râd si plâng
Încarcerată într-un bob de lut.
STRÃINI SI TOTUSI....
Si poate,
Că mereu departe
Vom fi câdva
Închisi de aceeasi carte
Ca două aripi într-un zbor
Ca două lacrimi de izvor
Ca două raze reci de lună
Străini, si totusi, împreună..
NUC
La urma urmei
Din setea arsitei
Vom da răgaz fântânii
Să se împotrivească ea
Furtunii,
Ce-o însângera
Dintr-un
Într-un apus năuc
De toamnă arsă
Frunzele de nuc…
Acelasi nuc
Aflat pe-un drum
Haiduc
În verde crud
De-o vesnicie
Asteptând
Să curgă timpul parcă,
De dinspre viitor către trecut.
24 octombrie 2000
DE INIMA TA
De inima ta mă tine
Departe,
Ca frunză zimtată
M-aruncă într-o carte
Să-mi fie de sete
Să-mi fie de moarte
Pustiul ce astăzi îmi este
Aproape...
002564
0