Poezie
Creion bolnav...
18 septembrie 2000
1 min lectură·
Mediu
Intr-o zi mi s-a îmbolnăvit creionul
Si-a inceput a plănge...
L-am dus la doctor
Si doctorul, punându-si monoclul la ochi
M-a intrebat de ce mă dor ochii a ploaie...
Cînd vine toamna...
- Domnule doctor, creionul meu este bolnav...
Eu sunt piatra care a plâns într-o singură toamnă...
Acum e cerul senin, vezi ce naiba are creionul acesta...
- Ce poate să aibă... s-a săturat de scris poezie...
Lasă-l săse odihnească într-o poveste...
Of, of... simteam eu că poezia este de vină...
Bine am să tac..să nu mai sufere nimeni...
Am plecat cu creionul cuminte acasă
In vreme ce domnul doctor
Plângea peste ultimile lui versuri
Scrise cu stiloul pe masă...
002023
0