Poezie
fata din dafin
1 min lectură·
Mediu
orașul lepros emană impudic duhoare
fata din dafin se scaldă-n candoare
lumina turnată în raze țâșnește din
soare
nisipul captiv se zbate-n clepsidră
se-nalță agale la cer capul de hidră
coroana căzută-n țărână stârnește
rumoare
se fierbe ceva sub scoarță-n astenosferă
perechea-mi de sex este o fire rebelă
ochi de ciclop renaște din lacrimi
curate
diana vânează pășind pe mușchi moale
se țes adevăruri prin țevi de pistoale
materia sfârșește fatidic în stări
imorale
sfinxul de piatră păzește poarta cetății
se naște la colțuri ideea dreptății
pași de uriaș se imprimă în apa de
mare
bombele nasc mustrări de conștiință
se caută prin ziar oameni de știință
cuvântul dintâi aleargă bezmetic să
scape
001637
0