Iubindu-L
Iubindu-L Mergeam descoperind în taină fiecare pas Ducându-mă picioarele pe unde trebuia să trec Și-atunci am început să-I simt în carne rănile Îm palma stângă, în umărul drept, în
Las locul gol
Las locul gol Las locul gol, am obosit Să fiu regizor sau actor La teatrul zilnic insolit Unde doar eu sunt spectator Aclam, Recit, Dansez, Aplaud Sunt vesel, trist, cald sau distant Îmi e
Fata Morgana
Fata Morgana Din zarea-i oglindind pămîntul Cerul tremură valuri rasturnand-ul Uscat și surd Delirînd
Știu, dar nu vă spun
Știu, dar nu vă spun… Era un cer feeric Și stele-am numărat în doi Și-al nopții întuneric Ne învelea pe amîndoi Un cîine lătra departe in noapte Și-l auzeam ca prin vis Aveam o geacă
Căutare
Căutare Am întins o mînă spre cer Încercînd să m-apropii de tine M-am întors apoi spre pămînt Neștiind să te caut mai bine Am întins o mînă spre cer Să deschid către tine cărarea
Accelerez
Accelerez Pe-autostrada Soarelui mă duc spre Mare Las Bucureștiu-n urmă cu toate ale sale Accelerez De sub capotă trezesc caii putere În două ore sunt în Vamă și plonjez în
Alb Imaculat
Alb imaculat În casa asta de nebuni Pereți-s goi și totu-i alb Și doctorii sunt foarte buni Zîmbesc ades către bolnavi Și dacă vrei sa spui ceva De ești nebun sau de nu ești Ei te ignora
Nu pot
Nu pot E noapte-n oraș Și-n inima mea E verde, albastru Și negru ceva Mașini trec mai rar Pe drumul tăcut Și nu știu de ce Nu pot să te uit
Petale
Petale Petale căzute în praf Răscolite de vînt Petale căzute în praf Gînd de pămant Petale din flori ofilite Praf din noroiul uscat Ocazie de meditat Și-apoi de scris în cuvinte
Omega
E noapte. Intr-un oras, departe undeva E un copil ce-n somn se zvarcoleste Are-un cosmar: Vede miscandu-se Ceva Ceva de foc, Ceva care-l orbeste El simte cum patrunde-n el puterea Lumina
Ca un orizont: Intangibil!
Ca un Orizont: Intangibil! Intr-o zi, nu demult Am aparut pe pamant; Inca de la inceput a trebuit sa invat: intai am invatat caldura, si lumina, si am inteles ca exista intuneric; apoi
Sunt Eu
Sunt Eu.. Vocea ta ca o picatură de rouă A căzut veselă pe sufletul meu de frunză Spălandu-i praful nepăsării adormite Ca o palmă ce șterge geamurile aburite De frigul memoriei
Mers
Mers Merg... Tălpile mă frig de atâta mers Ochii mă dor, caci nu văd nimic.. Nu pot vedea și nici nu aud Deși nu sunt orb Și nici nu sunt surd As vrea să alerg Sau să mă opresc
