nicolae tomescu
Verificat@nicolae-tomescu
Mulți, foarte mulți ani doar ca cititor am avut de-a face cu literatura. -din ianuarie 2007 public frecvent pe Agonia ro. -colaborări sporadice în Tribuna Sibiului, Formula AS și în Boema (Revistă de literatură și artă) ce apare la Galați -septembrie 2012:îmi apare romanul Spre Necunoscut la editura ARHIP ART…
Personajele din carte sunt prezente si in cele cele cäteva fragmente intitulate "Dupä moartea lui Nae" precum si in "Sträbätand ceata". Am de gänd ca dupä ce le voi termina si le voi mai "peria" sä le public si pe härtie.
Multumesc pentru cuvintele din comentariu
Pe textul:
„Spre necunoscut" de nicolae tomescu
RecomandatCu mulțumiri pentru interesul acordat încercărilor mele
Pe textul:
„Ploi..." de nicolae tomescu
Pe textul:
„Lumina lunii" de Cristina Rusu
M-aș bucura dacă, așa cum spuneți, aceste rânduri vor găsi ecou la unii cititori
Mulțumesc pentru lectură și părerea exprimată
Pe textul:
„Străbătând ceața 37" de nicolae tomescu
Mulțumesc de popas
Pe textul:
„lungă-i vacanța !" de nicolae tomescu
Pe textul:
„Providența" de Viorel Darie
Cei doi frați Orestes și Aretmios au firi deosebite, sunt duși de viață departe unul de altul, dar până la urmă Providența îi apropie, ambii devenind propovăduitorii aceleași credințe ce până la urmă a devenit a majorității europenilor, și nu numai.
Asupra textului s-ar mai putea lucra ex. ... să fie adăpate în jgheaburi anume făcute pentru adăpat vite.( Cred că ultimele 3 cuvinte sunt de prisos) De asemenea, pentru a păstra realitatea acelor vremi, denumirea Marea Mediterană poate fi înlocuită cu Mare Internum ori mai bine să rămână doar „Cea mare“
Aștept și alte relatări, de la fața locului, din timpuri îndepărtate.
Cu cele mai bune gânduri pentru autor
Pe textul:
„Providența" de Viorel Darie
luminile le-aș vede a fi: activitatea publicistică din tinerețe pusă în slujba idealurilor unirii politice a românilor, după unire dorința de reunire religioasă a acelorași români, iar ca principale umbre caterisirea părintelui Iosif Trifa, cu luminile și umbrele lui și, mai ales rolul său în desființarea Bisericii române unite cu Roma, cu toate consecințele ce au decurs de aici.
Așa că înclin să dau dreptate tușei Mia care spunea că au fost „încâlcite acele treburi“(de atunci, și de mai târziu, până la sărbătoarea Schimbării la Față din 1955)
Încă odată vă mulțumesc pentru citire, interpretare și comentare
Pe textul:
„Străbătând ceața 36" de nicolae tomescu
- Pentru că Doina este o creație colectivă, cu circulație orală, a românilor. Așa a fost până la V. Alecsandri și după.
Haikuul este o poezie de autor începând cu Basho până astăzi. A avut priză în apusul Europei și America. Dovadă societățile și asociațiile internaționale de haiku. Chiar și pe acest sait activează membrii unor astfel de asociații
Pe textul:
„Gaza - copilăria uitată " de Cristina Rusu
Mi-aduceți aminte de niște foști elevi de ai mei, puțini la număr, care-și dădeau cu părerea, în mod personal, despre niște lucruri despre care n-aveau habar. Pe bună dreptate cei care înțelegeau și vroiau să afle mai multe li se adresau cu pst... pst...!
Nu vreau să vă jignesc deloc, dar cam așa am înțeles eu intervenția Dv.
Pe textul:
„Gaza - copilăria uitată " de Cristina Rusu
Un astfel de om, de învățător, este doamna profesoară Vali Slavu. Pasiunea pentru lucrul bine făcut, seriozitatea în muncă, sunt dovedite și de activitatea ei pe acest sait
O felicit din toată inima pentru această realizare și, atunci, în 21 august voi fi cu gândul alături de Domnia sa
Pe textul:
„Despre școală, mai în glumă, mai în serios" de Vali Slavu
RecomandatCel mai mult al patrulea unde contrastul între cele două planuri ( arșița și praful vs. păpușa dintre dărâmături) mi se pare foarte reușit. La fel și tristețea primului unde bucuria vacanței este dată doar de soarele din desen.
Și imaginile fotografului se împletesc reușit cu forța cuvânului
Pe textul:
„Gaza - copilăria uitată " de Cristina Rusu
Versurile 2 și 3, mă gândesc acum, ar putea suna: deodată printre ierburi/ toți greierii tac. S-ar realiza, cred, și „fotografia acelei clipe“.
Oricum în întocmirea unui haiku căutarea sugestiei este munca cea mai grea dar și cea mai frumoasă.
Mulțumesc, Bia, pentru sfaturi. Am să țin seama de ele în următoarele încercări.
Cu gânduri bune
Pe textul:
„haiku" de nicolae tomescu
Citiți pe internet cât mai mult despre acest subiect. Există o întreagă literatură. Iată un singur exemplu ce a apărut ]n revista Literatură și religie
- versurile respectă regulile silabismului: 5-7-5;
- prezența cezurii ]ntre cele două planuri
- prezența kigo-ului, a anotimpului
(- privighetoarea, fluturii, florile de cireș, broasca sunt kigo-uri de primăvară;
- cucul, licuricii, lanul de orez, cântecul păsărilor, schimbarea veșmintelor sunt kigo-uri de vară;
- calea-laptelui, luna plină, brăhnitul cerbului, frunze veștede, stoluri de păsări care migrează, crizantema sunt kigo-uri de toamnă;
- rațe sălbatice, frunze care cad, zăpadă pe pini, Fuji îmbrăcat în mantia albă, vântul tăios, râul înghețat sunt kigo-uri de iarnă)
Dintre figurile de stil, singura care și-a câștigat un drept incontestabil este elipsa, pe când metafora, metonimia, personificarea, comparația survin arareori și chiar deloc în realizările majore ale genului. Există și haiku-uri fără nici un verb, adjectiv sau adverb, rolul cel mai important avându-l substantivul, cu care, de regulă, se termină.Calitățile unui bun haiku sunt, după Basho: „În interiorul unui haiku trebuie să se unească un principiu de stabilitate, de eternitate (vast ca marea și profund ca liniștea) și prezența unui eveniment, a unui accident subit și limitat în timp, adesea un fapt banal. Versul nu trebuie să scânteieze de o strălucire prea vie; trebuie acoperit acest aspect natural, discret, de către sabi, o tentă asemănătoare patinei anilor.” Lapidaritatea poemului este opera secolelor, dar și opțiunilor spiritului nipon, care s-a ancorat în poezie la o specie sui-generis, aflată la jumătatea drumului dintre expresia prozodică și puterea de sugestie. La aceasta din urmă concurând și unele caracteristici specifice haiku-ului, redate prin câțiva termeni precum karumi, wabi, sabi, shibui, mono-no-aware, kigo și alții, explicați mai sus.(2.)Unde, ce și când, respectiv obiectul, timpul și locul sunt elemente constitutive ale experienței haiku, „trei mișcări” originale fără de care nu se poate realiza un haiku complet.
Desigur, sunt și alte materiale, pe care căutându-le, le veți găsi.
Dacă vreți să scrieți trebuie să și citiți mult în acest domeniu
Pe textul:
„sărmanul" de Ștefan Petrea
Pe textul:
„A trecut viața/ ca o apă ce curge/ ocolind mereu/ pietrele și stâncile/ încă țin un vis la piept *" de Cristina Rusu
Spre necunoscut a avut un oarecare succes în rândul celor ce și-au recunoscut în acele rânduri rude mai apropiate sau mai îndepărtate sau au cunoscut cazuri similare.
Și presa sibiană a relatat despre acea scriere.
„Pățania lui Petrișor“, arestat pentru o vină imaginară a fost, din păcate, povestea multora care au pierdut ani buni de viață în închisori. Sunt atât de multe mărturii în acest sens.
Despre mișcarea religioasă "Oastea Domnului", ivită în cadrul ortodoxiei, poate am să mai relatez în vreun episod următor.
Mulțumesc pentru atenta citire și comentariu
Pe textul:
„Străbătând ceața 35" de nicolae tomescu
Ați intuit bine, cuvintele chiar puține la număr pot avea forța de a pătrunde aducând cu ele o rezonanță a sentimentelor ce ne animă.
Între cele de mai sus și "diamante poetice" este o distanță astronomică.
Cu gânduri bune
Pe textul:
„Noapte cu lună" de nicolae tomescu
Vă mulțumesc că v-ați aplecat, cu atâta delicatețe, în câteva rânduri, peste încercările mele întru ale povestitului și ale liricii nipone.
Drum bun printre stele.
Pe textul:
„Magiun pe pâine 67" de Anni- Lorei Mainka
RecomandatOricând suntem aproape de cer.
Dar numai când vom fi acolo ne vom putea da sama de diferența dintre aici și Acolo
Pe textul:
„Spre depărtări" de nicolae tomescu
