Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Albia visului

1 min lectură·
Mediu
Când voi ieși din valea-ntunecată
cu nimbul meu de gânduri străvezii,
să vii s-asculți cum albia secată
spune povestea verbului a fi.
O, inima în veci nevindecată,
mi-o-nvăluie un nor de nostalgii;
ar vrea să cânte și ar vrea să tacă
și ar mai vrea să poată-ntineri.
Albe tăceri - adevărată pace -
în jurul meu ca bruma se așază.
Știu că murind de moarte m-aș desface
înaripat în îngerul de pază,
dar visul unor ani de-odinioară
mă mai încântă încă, mă-nfioară.
011.905
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
82
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

nicolae silade. “Albia visului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nicolae-silade/poezie/14046791/albia-visului

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Gândurile străvezii au un nimb pe care îl percep doar poeții, în timp ce gândurile opace au intrat în valea întunecată a realității, împărțite în fragmente diferite, din care unul și-a săpat o albie, acum secată, prin care curgea sufletul lichid.
Din norul nostalgiilor cade o ploaie torențială de regrete, ce transformă albele tăceri într-un tumult negru, în care amintirile pulsează în ritmul elegiei ființării.

0