Poezie
Albia visului
1 min lectură·
Mediu
Când voi ieși din valea-ntunecată
cu nimbul meu de gânduri străvezii,
să vii s-asculți cum albia secată
spune povestea verbului a fi.
O, inima în veci nevindecată,
mi-o-nvăluie un nor de nostalgii;
ar vrea să cânte și ar vrea să tacă
și ar mai vrea să poată-ntineri.
Albe tăceri - adevărată pace -
în jurul meu ca bruma se așază.
Știu că murind de moarte m-aș desface
înaripat în îngerul de pază,
dar visul unor ani de-odinioară
mă mai încântă încă, mă-nfioară.
011.905
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- nicolae silade
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
nicolae silade. “Albia visului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nicolae-silade/poezie/14046791/albia-visuluiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Din norul nostalgiilor cade o ploaie torențială de regrete, ce transformă albele tăceri într-un tumult negru, în care amintirile pulsează în ritmul elegiei ființării.