Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@nicolae-n-negulescuNN
Nicolae N.Negulescu
@nicolae-n-negulescu
Poezie

Singurătate istovită

1 min lectură·
Mediu
Șoimul alb
mi-a tăiat plînsul
cu țipăt tulburător
și nu mai găsesc
o durere limpede
în galaxia sîngelui.
Îmi ramîne
doar o întindere
frîntă pe umeri
pe unde calcă
mînia vîntului
care-și schimbă
înfățișarea.
E un frig adînc
de nu s-a mai văzut
aici unde sunt.
Crește de sub răsăritul
muntelui
în inima mea
și nimeni nu-mi vede
Fiona
singurătatea istovită.
043689
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
61
Citire
1 min
Versuri
22
Actualizat

Cum sa citezi

Nicolae N.Negulescu. “Singurătate istovită.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nicolae-n-negulescu/poezie/161443/singuratate-istovita

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@silvia-caloianuSC
Distincție acordată
silvia caloianu✓
Asa s-a intamplat, ca va citesc astazi pentru prima data. V-am descoperit intamplator, am citit mai multe poezii, biografia. Parca imi vine sa va spun \"bun venit!\", desi sunteti mai de mult printre noi.
Poezia aceasta poate nu va atinge pe multi: e una cuminte, dar pare o poezie a timpului meu trecut, in care am crescut, imi este acasa in ea. pe mine m-a emotionat.
afisez o stea pentru un autor demn de atentie.
0
@chereches-mariaCM
Chereches Maria
singuratatii e mai muscator ca cel de la poli. O lectura placuta, un poem trist. Dac\'as intrezari macar o frantura de speranta!

Maria
0
@razvan-rachieriuRR
razvan rachieriu
“Șoimul alb” taie în picaj cu aripa plânsul și din el țâșnesc lacrimi și țipete.
“În galaxia sângelui” globulele sunt nove pitice care circulă pe “întinderea frântă pe umerii” unei constelații.
“Singurătatea istovită” este flagelată de “mânia vântului” răvășind frunzele supărării și de “frigul adânc” răscolind abisul unui sine înghețat.
0
@claudiu-tosaCT
Claudiu Tosa
e prea ermetic. e scris prea scurt si la obiect si devine un text fara idee in care te pierzi. singuratatea aia din final, e tare banala si previzibila.
0