Hublou

Astăzi ai adus oglinda să ne uităm în hubloul trecut și iată, vin avalanșă gânduri, imagini, regrete, sau mai bine spus dragoste, ce se înalță ca și colțul ierbii din fibra arsă a păsării phoenix. Vezi, și soarele a răsărit, odată cu stelele iar luna râde galben, fenomen paranormal doar în străfunzimea oglinzii. M-am așezat în dosul ei să pot privi secunda prezentă dar nu mă lasă, cică suntem ca și atunci, brațe în brațe, gânduri în gânduri, zâmbete-n celule ce cad în același foc de iubire. Transfigurați privim spiralat... oglinda cade în mii de bucați dar noi rămânem cei din lăuntru frumoși, tandri, verzi și înlanțuiți doua liane ce caută spre cer să adune de pe albastru toate luminile.