Nick Sava

Stela
Eu îți mulțumesc - pt aprecieri. Mă bucur că ți-am produs o bucurie, Eu chiar cred: prin râs, spre oameni.

Leonard (sau poate Ancuța?)
Probabil au avut și alții această idee, nu am verificat. Poate chiar grecii antici - de la ei ne vine cuvântul \"demagog\":-) Nu mă interesează să am originalitate prin idee, cât prin scriitură. Dacă zici că se vede oarece talent, îți mulțumesc pentru apreciere.

nick

Da, e mai degraba panseu, cugetare, comentariu... cred ca pe aici li se zice \'personale\':-)

Poetic, matur pt o fetita de 12 ani cit zice autoarea ca are. Ce a \'gasit\' ea, in jocul nisipiului printre degete? Cine stie - e la virsta cind se pun multe intrebari si se gasesc si mai multe raspunsuri. Noi ne-am indepartat de acea perioada a vietii, preferam sa punem intrebari fara a mai astepta raspunsuri la ele. Am fi chiar uimiti sa primim vreunul. Noi deja le stim pe toate:-)

Ah, virsta inocentei!

Emir,

multumesc pentur vizita. Probabil toti ne mai lamentam (din cind in cind) despre acest telctual si lipsa lui vizibila.

Ce te-a facut sa te gindesti la un anumit titlu?:-) Eu am incercat sa nu dau un anumit titlu, de fapt nu are importanta in expozeul meu.

nick

Antilopa pistruiata cu buze vinetii s-a regasit curajul sub cupola circului, in fata TV-ului... IN primul irnd al vietii si savanei, altfel fierbe spuma berii:-)

Bine ai sosit, Flavia

Elena,
Iti multumesc pentru vizita si pentru interesul aratat caprelor literare din Vancouver. Avem si citeva oite literare - dar ele nu se avinta printre critici, pazindu-si blana...

Cum e cu fabula mea? Desigur, nu este fabula - o spun eu insumi printre rinduri. Intimplarea - bazata pe fapte reale - este atit de absurda incit pentru multi din cei ce cunosc societatea comunista numai din amintirile parintilor este greu de crezut. Si de inteles.
De aceea nici nu ma mir ca nu ai inteles-o:-)

Cit priveste \'viitoarea tema\', ea nu a fost despre \'idioti\'. De fapt \'fabula caprina\' a fost scrisa de mult, acum vreo 2 ani. De atunci \'caprele literare din Vancouver\' si-au indreptat atentia catre alte chestii. E drept, nu spre poetii comunisti. Personal nu am nimic cu cei ce cred in ideile (teoretice, deci inaltatoare) ale comunismului. Nici nu cred ca romanii ar fi fost altfel daca nu trecea comunismul peste ei. Deci, trimiterea catre \'ciobanii comunisti\' cred ca se adreseaza alcuiva, nu mie. Am recitit \'fabula\' pentru a ma convinge ca nu m-am dat la astfel de persoane demne de a fi onorate.
By the way (vorba spaniolilor), Lorca a fost impuscat pentru ca era comunist. E drept, nu era cioban, dar nimeni nu poate fi perfect...

Cu multa pretuire

Nick

Greu sa iti iei drept model un \'luzar\', cind il ai pe Jiji Becali drept role-model in fata. Cum sa ii admiri pe cei inchisi, batuti, batjocoriti - cind ai in fata un \'jmecher\' care face bani, injura pe toata lumea si nu ii pasa de sistemul justitiar? El e \'barbat de barbat\', nu?

Cineva vorbea de \'radacini\'... La ce sunt bune \'radacinile\'? Atunci cind singurul gind este sa pleci, radacinile devin o povara de care nu avem nevoie. Sau extrem de putini au nevoie.

Nu, masura este destul de clara;-) Este foarte adevarat, in ultimul timp am fost destul de putin activ. Pe de alta parte, realmente nu ma intereseaza numarul de puncte care apare la profilul meu. Nici nu prea stiu ce semnifica:-) Nu stiu de ce am ajuns la nivelul 150, in primul rind, cum se justifica si ce drepturi imi dadea acel nivel.

O singura observatie la mesajul dvoastra: in pagina mea apar articole - nu apar articole NOI.Si alta observatie: mesajul dvoastra nu poate fi interpretat drept comentariu la acest articol. Preferam sa imi trimiteti mesajul pe adresa mea, sunt convins ca o aveti:-)

Asa cum am scris si in alt comentariu, indemn pe toti cei ce au ocazia sa vizioneze filmul canadian ARARAT, cistigator a 5 premii a echivalentului canadian a Oscarului american, si avind in distributie (printre altii) pe Christopher Plummer si cintaretul/actor francez Charles Aznavour(ian).

Pe linga prezentarea genocidului armean din Turcia - prin copilaria tragica a unui mare pictor armean (poate fictiv - imi pare rau dar nu am auzit de el pina la acest film), filmul pune si problema adevarului istoric: avem nevoie de el? Cine suntem noi? Suntem victime sau calai, sau poate (ca si mine si majoritea spectatorilor, probabil) complet neimplicati in acest moment al istoriei. De ce armenii au nevoie de aceasta rememorare? - si aici noi, romanii din Diaspora ne putem intreba: de ce avem NOI de cunoasterea adevarului istoric romanesc?

Filmul da un raspuns simplu, dar adevarat (cred eu): pentru ca suntem si pentru a fi!

As pune o steluta pentru acest articol - dar nu stiu daca am dreptul :-) Motivatie? In articolul lui, Bogdan reuseste sa transmita aceeasi emotie (si informatie) ca si filmul. Daca unul din administratorii site-ului o face in locul meu, ii sunt recunoscator

Japonezii nu au mintit in prezentarea masacrului: intr-adevar, soldati si civili chinezi au avut MULT de suferit de pe urma trupelor japoneze. Pina unde merge cinismul si exactitatea istoricului si unde incepe dorinta de a ascunde fapte? Tepes a notat cu grija pe fiecare din cei peste 25 de mii de turci ucisi in campania lui peste Dunare. In schimb, nazistii vorbeau despre \'statistica\' in privinta numarului de evrei ucisi...

Pentru cine are acces, recomand filmul (canadian) ARARAT, incercare de reconstituire a masacrelor (genocidului) asupra armenilor in Turcia: Istoria are complet alta perspectiva daca esti calau, victima sau by-stander...

Mesteri sunt genunchii! Multumesc de trecere. O sa cuget la cele spuse: oare e destul sa nu facem rau altora petnru a scapa (cel putin) de acel rau ce s-ar intoarce impotriva noastra?

La maxima lui Etzel nu prea am ce cugeta, probabil ai dreptate. Poate exista o logica in ea: nu mai poti viola ce a ars... Probabil de aceea unele ginduri pot fi violate: nu au apucat sa arda!

Imi pare rau sa spun, povestirea ta \'stiintifico-fantastica\' este o proasta reluare a unor povestiri tot atit de proaste din \'istoria de aur a anticipatiei\'.
Nu exista si nu vor exista civilizatii extraterestre agresoare galactic. O societate civilizata (si cei ce ajung sa calatoreasca in spatiu sunt \'civilizati\', nu?) nu vor cotropi alte rase umane. Pur si simplu nu au nevoie de sclavi (vor fi destul de avansati sa aiba roboti...) Iar in Galaxie sunt sute de mii de planete nepopulate pline de resurse, nu au nevoie sa ocupe (extermine) o popuatie ginditoare pentru a avea acces la ele.
De fapt, modul de a gindi a popoarelor civilizate se observa si in modul in care omul pe pamint a procedat (si procedeaza) cu civilizatiile considerate \'inapoiate\'. Dupa extetrminarea lor acum citeva sute de ani (si transformarea lor in sclavi) s-a ajuns la schimburi economice - sau chiar in evitarea lor pentru a nu le schimba habitatul.

Oricum, povestirea nu are nimic de-a face cu intrebarea pusa de tine, legata de epuizarea resurselor - ceea ce na va trimite in spatiu sa le cautam. Sau sa inteleg ca acesta este motivul \'agresiunii \'saharienilor\'? In momentul in care tehniologia va permite exploatarea spatiului cosmic eficient, probabil vom gasi tot ce ne trebuie pe Luna, asteroizi si planetele apropiate.

Iti recomand citeva carti BUNE SF, poate te va inspira: Dune de Frank Herbet, \'Hyperion\' de Simmons si \'Flori pentru Algernon\' (nuvela, nu romanul) de Keyes.

Gabi, multumesc pentur vizita, dar nu e mai simplu sa nu ne facem prieteni? Scapam de ispite:-)

Caci altfel cum naiba ne putem realiza daca nu ne-o mai tragem din cind in cind? Daca cineva stie raspunsul la aceasta intrebare, poate mi-l comunica si mie. Mi-ar prinde bine, ca vine vara...

Ena,
noroc cu vizite ca ale tale: pot masura stadiul la care am ajuns cu uitarea limbii. Daca imi dai si citeva exemple, iti voi fi recunoscator pina la moarte! E drept, am uitat limba de Bucuresti (pe care n-am vorbit-o niciodata, nenica), dar incerc sa ma \"realizez\" si cu aceasta lipsa.

Altfel, voi zimbi mai laconic next time, daca tot zici ca toti aia cei mai dastepti sunt cu ochii pe mine. Poate asa, puicushoara draga, vei ramine in continuare the way you are. Probabil iti sade bine asa:-)

Andrei, ai dreptate, e o zi insorita. De fapt, nu asta ne mai tine? - speranta ca miine va sosi si pe ulita noastra soarele, vorba nu-stiu-cui...

Ena, crei ca este \'o simpla coincidenta\'?:-) Oricum, pastreaza pentur tine acest mod de a gindi, poti supara pefoarte multi - inclusiv pe cei ce ne promit multa fericire Dincolo...

Calitatea textului nu depinde de corectitudinea \'informatiilor stiintifice\' pe de-ant4egul inventate;-) Si e bine sa fie asa.

Citeva corecturi, daca mni se permite: \"Orataniile\" prajite si mincate sunt... lacustele (iah!) - ai ramine flamind cu numarul de greieri adunati \'peste noapte\'. Iar daca adunam 37 la numarul de cri-ituri, ajungem la o temperatura... Fehrenheit. In rest, totul este aproape exect;-)

Ei, cine se apuca sa apere furnica? Va dau si un motiv sa o faca: vara, cind stai culcat in iarba si te zbirnie cosasii (dar nu te minca furnicile), de bagi un bat intr-un musuroi, acesta capata gust de OTET! Poate inlocui cu succes macrisul (mai greu de gasit) - aducindu-ti aminte de casa...

Florinel,
Multumesc de vizita:-) O sa-i spun \'nerealizatului\' ca nu-i singur pe lume, sper sa-i ajute. O sa imi spun mie ca ti-a placut textul, o sa imi faca bine azi, mai ales ca-i o zi splendida.
Cum ii zice la \'chestiile\' alea? Da\' tu crezi ca stiu? Era sa ma cert cu \'nerealizatul\' cind am insistat sa imi spuna si mie. Nici mie nu-mi strica o casa...

Aina,
multumesc pentru vizita. Tot raul spre bine: daca faceai o \'partida\', nu aveai timp sa rizi la textele mele. Probabil nici nu ti se pareau \'de ris\':-)

Igor,
ceea ce cunoastem nu ne fereste de teama - ci ne fereste sa repetam timpeniile. Eu zic ca ne foloseste la FOOOOARTE multe:-)

Adriane, ia afla-te in treaba si mai scrie-ne un sonet! Sa ne bucuram si sa ne temem, sa iubim, sa ridem, sa plingem. Cind o sa cred ca le stiu pe toate, o sa caut poeziile celor care sciu numai despre lucruri nestiute...

Azi o prietena m-a invitat sa vizitez Tibetul. Ii multumesc.

Cititorilor.

Cu aceasta intimplare incetez postarea \'nazdravaniilor\' lui Pacala, asa cum mi le-am amintit eu si le-am repovestit pentru cei ce nu vor sa le uite. Am observat de la o vreme ca site-ul are un bug care ma impiedica sa atasez ilustratiile care insotesc textul. De asemenea, se pare ca interesul pentru acest fel de literatura - poate ar trebui sa folosesc ghilimele? - nu este prea mare.

Cei care doresc sa le citeasca in continuare imi pot da de veste la ngsava@yahoo.com