nica ioana

Revii și-mi disturbi liniștea sumbră Deranjată doar de zgomot de bicicletă spartă Alunecând pe gheață. aplanată Ca o lebădă rătăcită într-o pădure Sper că-mi vor veni venele în simțire Să-ți

Visez că mă înec. Apa rece mă învăluie în vârtej amețitor. Totul pare să stea în loc cu excepția unor imagini - flash derulat haotic peste viteza regulamentară: tu, el, un alt el ce credeam că ar

As vrea să pot să scriu cu lacrimi. Să pun punct cu zâmbete. Să fac ploaia să-și revendice stropii la o singură amenințare de sprâncene pregătite să meargă la război. Să simt că pot să-mi mișc

Mă pierd printre stropii de ploaie ce mă atacă când încerc să-mi grabesc pleoapele să alerge peste platitudinea din jur. Mă rătăcesc printre arome de plante chinezești și visez că deslușesc

Plantez inconștient cuvinte pe marginea drumului ce îl parcurgi până la inima mea; un drum greu, în care culegi resentimente și îți compari forțele cu urme de urși rătăciți ce și-au ratat demult

Cateodata ma intreb care este scopul nostru in viata,in afara de poluarea acestor taramuri candva pline de neatins si lipsite de involutia/evolutia oricarui lucru miscator...oare ar trebui sa avem o

M-am lasat purtata de suflarea ta pragmatica,am zburat pe vise de atingeri blande, m-am inecat in emotii contrastante, era sa-mi gasesc sfarsitul intr-o supa de insulte, au ramas doar

Pe măsură ce creștem, ne dăm seama de capacitatea infinită a universului de a ne înghiți în marele lui abis enigmatic. *Și vin primele grăngănituri de cuvinte monosilabice, primii pașii și inocența

Mă culc circumspectă și mă trezesc într-o dimineață răsculată, sorbind zaț de cafea absentă, înregistrând doar gustul de hamei regurgitat în urmă cu câteva ore. Și dansez defunctă prin casă,

Astept sa treaca timpul, sa curga incet peste mine, sa-mi spele lacrimile, pacatele ce izvorasc mereu din mine..oare cati ani vor trece pana sa-mi treaca asteptarea asteptarii…Pana sa arunc in foc

Cheama-ma si asemeni duhului ferecat intre sticla, voi rasari din intuneric si opacitate clara. Rosteste incantatiile magice si rostogoleste-le o data cu lacrimi sarate la vale si voi simti

Te-am invitat in coceanul meu verde de lume, ti-am intins covor aromat de pot-pouri, dar vantul tau le-a spulberat. Mi s-a facut frig, datorita lacrimilor clocotind reci. Mi s-a facut frica ca sunt

Lumina ricoseaza din mine. Intunericul cuvintelor mele plange la colt de pasarela dupa sonoritatea sufletului, candva zbuciumat de atingeri mirifice de inger cenusii. Cenusa amintirilor de lapte

Pentru că anticipez memoriile mele din viitor. legănându-mă bătrână, într-un scaun vechi de lemn pe terasa râncejită ca și ochiul meu orbecăitor. Pentru că tu planezi în alt univers. Înconjurat

Cand eram mici, nu exista nor pe lume...imi aduc aminte de vacantele de la bunici, singura mea problema fiind spatele-mi asudat ce se lipea de scaunul pliant,in care imi petreceam veacul, facand pe

Gandurile mele se rostogolesc in bulgari in intuneric… Vad o lume gri sau poate sunt de vina firele lungi de par care imi opacizeaza orizontul... Orizont opac,te intampin cu drag…

M-am eliberat din plantatia de tarate a inutilului ce asteapta secunda eradicarii... inclestata in mrejele tale serioase, ma ascund de iarna si ma plang de glacialitatea ta, pe care am invatat, cu