Ode (in ancient cadence)

Odă (în metru antic / Ode (in ancient cadence)

Nu credeam să’nvăţ a muri vr’odată; / I wasn't thinking I'd ever be able to learn to die;

Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi, / Forever young, enwrapped in my cloak,

Ochii mei ’nălţam visători la steaua / I was lifting my dreamy eyes toward the star of

Singurătăţii. / Solitude.

Când de-odată tu răsărişi în cale-mi, / When suddenly you've arisen in my pathway,

Suferinţă tu, dureros de dulce... / Suffering, you, painfully sweet...

Pân’ în fund băui voluptatea morţii / I've drunk until the bottom the voluptuousness of the

Ne'ndurătoare. / Merciless death.

Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus, / I am pathetically burning alive, bleeding like Nessus,

Ori ca Hercul înveninat de haina-i; / Or like Hercules, poisoned by his coat;

Focul meu a’l stinge nu pot cu toate / I cannot extinguish my fire with all

Apele mării. / Sea waters.

De-al meu propriu vis, mistuit mă vaiet, / Inflamed by my own dream, I'm wailing,

Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări... / On my own stake, I'm melting into flames...

Pot să mai re'nviu luminos din el ca / Can I longer revive from it, bright like the

Paserea Phoenix? / Phoenix Bird?

Piară-mi ochii turburători din cale, / Let me disappear the exciting eyes from my pathway,

Vino iar în sân, nepăsare tristă; / Come again to my breast, sad carelessness;

Ca să pot murì liniştit, pe mine / So I can die in peace, restore

Mie redă-mă! / Me to myself!

Mihai Eminescu