eu am ieșit de aici
atunci a lăsat un bilet- „keep silence”. am rămas ca nudă cu țipătul în cerul gurii în mijlocul lanului de grâu. „pentru totdeauna”- ce înseamnă asta? seamănă cu fraza aceea : „ număr până la 3: 1-
depozit de tăcere
pot să aud cum tai carnea pe curpătorul crepat din pieptul trandafiriu desprinzi cheaguri ca un suspin sub piele se ridică sulițe mărunte senzația de catifea în gură e încârligată și veche când
when I love you the sky is dark blue
din talia Soarelui se desfășoară panglica ce o legi de încheieturile mele de acolo vin scâncetele funde frumoase pe străzi cu gâturile înnodate cârmuite
pe smoala rece, pașii mei desenează sălcii
bătrânul mă înfășoară greoi întrun ziar găurit, cu urme de ulei ascunsă în buzunar respir încet vin doi de-l trag de șapca din piei de oi, îl filmează, râd se hlizesc și trecătorii din gura-i
ș(o)apte
fumul albastru ce-mi iese pe nări ochii sfârcuri stinse în soare sunt dragonul din paharul cu bere gest constant adâncit în scrumieră oameni viermuiesc pe aceleași canapele în buzunar zac
psychedelic motion
Aveam doar capul în poala sa și am construit o scară până în vârf de munte. soldați germani urcau pe ea, cu spatele la noi. Am schimbat programe TV clipind, mi-ai cântat ceva de la
infidel
Limba ta prinde unduiri de bici. Corpul mi se dresează , infidel. Ne creionăm în cuvinte simple: vreau să te fut, mă faci să zâmbesc, mi-e dor de fundul tău. Mă simt însărcinată cu un copil care
funie murdară cu roșu
E 3 dimineața. Nu am reușit să mă conving că aș putea să dorm. La televizor nu era nimic așa că l-am închis. În liniștea întregului cartier am auzit un cal ce mergea la trap. Era ceva ciudat în
Sărac mic dumnezeu
E un soare ce te mușcă de urechi. Copaci din ceară se topesc, fac munți mici gălbui, așa cum lăsam să curgă mierea din borcan în podeaua de lemn. Capul e plin cu pungi
Oz cel Male și Telibil
Am un vortex in stomac. Azi noapte, în somn, am răsturnat scrumiera pe parchet. În zori am zâmbit scrumului ca unui prieten care a gresit. Am călcat în toată mizeria cu satisfacție pentru ca arsura
domino
Orice mișcare ridică o piesă de domino. Undeva, o cameră mi-e ancorată de urechi. Lungite și desfăcute brutal în fața celor care dimineața, strecoară în mine cheaguri de inimă prin ochii pe
Frig închistat
Șterge-mi cu pleoapele tale, oboseala și frica, cercul de voci al lumii. Se lipește mizeria mârșavă de rictusul rupt al gurii. Apasă-mi cu podul palmei fruntea, Grea și umflată de sămânța
Cerul e un pește proaspăt tăiat
Nu mai vorbim. Am buze de marmură umflată. Crescută cu dorința de a mă deschide lui, de a-i arunca palme vorbite, peste obraz. Dar nu, noi nu mai ... Stau inertă, capul meu devine tetieră. Îs ruptă
