Înfiripă-te osândă și-n cale mă așteaptă!
Te privesc pășind molatec de dorință-nveninată,
Și mi se înfig în minte râvnirile trădării,
Și nu te pot respinge, nu te pot da uitării.
Simt inima
În sfânta noapte-a nașterii mântuitorului Iisus,
În ochii tăi deschidă-ți acele sacre căi,
Ce urmate-au fost numai de cei ce-au pus,
Piciorul lor desculț pe înverzite văi,
Din rai.
Să nu
În zori de primăvară, când mugurii așteaptă-
Să iasă și să vadă lumina cea divină,
Bobocul, firul ierbii, izul vietii-l cată,
Eu stau, privesc la suflu-mi împovarat de vină.
Privesc dulcile
Nu-ncerca să atingi steaua ce străluce la vedere,
Căci te-ar îngheța sau arde simpla ta apropiere !
Nu-ți dori comori, palate, alte soiuri de averi,
Care-ți vor aduce poate - multe lacrimi și
