Musca Liviu Dumitru

Stau,privesc pe geamul ud Și încerc ca să aud, Picăturile de ploaie, Care cad pe străzi,șiroaie Și m-apucă o tristețe,

Ești prizonierul gândului curat, Ce-ți poartă-n suflet măreție... Ești prizonierul slovei ce-ai creat, În universu-ți plin de poezie!

Visez... Visez cu ochi deschiși, dar totuși sunt atât de triști... Visez cu ochi deschiși, dar totuși sunt atât de inchiși... Spre orizontul infinit privesc și sufletul mi-e plin de

Iubito!cât de multe aș...! Te-aș...aduce între stele! Și te-aș...contopi cu ele! M-aș...contopi și eu Și m-aș transforma în leu!Pardon!..în zeu!În zmeu? Da! Ne-am...pierde în infinit! Și

E\'nourat afară și e rece, Și timpul stă în loc și nu mai trece... Plouă întruna și străzile sunt ude, Și nu ai unde,...te ascunde, În astă vreme mohorâtă, Un om pribeag(sărman),cu a lui

Credină-n Dumnezeu! Doamne! Deschide-mi ochii să înțeleg mai bine, Cum pot a mă apropia de Tine! De sfânta învățătură a pildei Tale! Pios să pot urma

Universul ne cuprinde întrutotul Și-n privirea infinită arde focul! Într-o clipă,într-un gând suntem un trup, Ne topim în voluptatea dragostei ce-o înfrupt! Focul prometeic ne dezmiardă

Lacul într-ale sale unde, Străvezii de nemurire... Doar el știe,și ascunde, Povestiri despre iubire... Vântul,să dezlege vrea, Taina trestiei plăpânde... Care-n fața lui,tot sta Ne-având

De-aș străbate universul printr-a lui cale infinită Te-aș găsi mereu pe tine ca să-mi fi a mea iubită! Tu-mi ești sufletul pereche dintr-un milion de vieți Ești iubirea,elixirul minunatei

Vai ce păcat!...Vai ce păcat!... Stau,privesc pe geamul ud Și încerc ca să aud, Picăturile de ploaie, Care cad pe străzi,șiroaie Și m-apucă o tristețe, Căci a zilei frumusețe Nu mai este și s-a

Suflet pribeag, în învolburata nemurire, Suflet stingher, ce și-a pierdut din strălucire, Suflet în care, clipa stă să înțeleagă, De ce?infinitul din tine,stă, să cadă! Suflet,ce timpu-l

Pierdut în noapte... Lumini și umbre Pierdut în noapte... În clipele sumbre Pierdut în noapte... În visul ce-l simt Pierdut în noapte... Adânc labirint

Pe o mare învolburată, De-o furtună zbuciumată, Tot plutea,cu greu,un vas, Doar din el ce-a mai rămas... Cu parâma ruptă-n două, Continua...mereu,să plouă... În aceste,vremuri crunte Doar un

Voi fi dorință, Cu a mea ființă...! Voi fi un vis, În al tău abis...! Voi fi mereu, În sufletul tău...! Voi fi o stea, Și tu a mea...! Voi fi cu tine, Ști tu prea bine...! Voi fi un

Din scrumul viselor ce le-ai avut Și lacrima ta risipită-n vânt Se naște visul tău de la-nceput Speranța că iubirile mai sunt! Și efemerul nu dispărut...! Iar sufletu-ți trecut prin

Dacă,crucea noastră-n viață, Este crezul ce ne-nvață... Să iubim pe Dumnezeu! Și să ne rugăm mereu, Pentru cel ce ți-e aproape, Pentru cel ce ți-e departe, Pentru toți și pentru

Închid ochii... și ating cerul! Zbor cu tine... și simt edenul! Acolo stăm... și vom rămâne! De-a pururi tineri... și azi și mâine! Iar visul nostru... vis îndrăgit! E-n realitate... și

Când soarele apune, Creștine,spune o rugăciune! Și roagă-te să fie bine, Și Dumnezeu va fi cu tine! Iar când pe cer apare luna, Creștine, roagă-te întruna, Să ți se ierte tot păcatul, Și să

Cum iubesc vântul,ce-ți unduie cu șoapte dulci părul bălai... Cum iubesc ploaia,ce-ți răcorește sufletul cald ce îl ai... Cum iubesc soarele,ce te dezmiardă cu razele în fiecare zi... Cum iubesc

“ Ghiduțul”o poveste! Deschid ochii și respir mireasma dimineții, Ce răzbate prin fereastra întredeschisă a frumuseții Codrului ce-nconjoară “ Ghiduțul”în poveste! Cum nu mai este,cum nu

Când frigul mă cuprinde,e de ajuns atât, Un gând curat cu tine,și gerul a trecut! Căldura sufletească ce mi-o împărtășești, Și clipele frumoase,când spui că mă

Am citit în viața mea, Poezii despre iubire, Dar nici una,nu era Ca dragostea pentru tine!... Și am început,din suflet Să scriu despre tot ce pot, Despre tine și-al tău zâmbet! Și de