îndelungă răbdare de toamnă

să număr frunzele până la primăvară ne sunt ochii sărăciți de belșugul toamnei răbdările ascunse în sâmburi să numeri norii până la ninsoare îmi sunt rândunelele prea înalte pașii rătăciți departe de țărm să înșirăm distanțele pe-o rază vom număra lângă vatră odată lacrimile devenite fulgi de zăpadă și valurile peste care am pășit așteptând