Poezie
Fatalitate
2 min lectură·
Mediu
la început mi-au spus că n-am să reușesc
e greu și sunt alții mai buni ca mine
plus că nu sunt primul, nu învăț suficient, nu mă străduiesc
apoi am devenit ceea ce mi-au spus
fricos, timid, un terci lung fără gust
am mai avut câte o izbândă, câte un loz câștigător
mi-am zis că nu e dracul atât de negru
m-am pipăit în adâncuri și în fibră
material dur, făcut să învingă multe
am îndrăznit, am crezut, am insistat
cu tenacitate, fără odihnă, concentrat
un million de avioane prin cap
vesel, optimist, inacceptabil de infantil
o grămadă de alegeri proaste și niște întâmplări
fericite
am mai întâlnit niște oameni, mai mult hiene
nu învățasem să mă feresc
eram crescut într-o eprubetă
am continuat să trăiesc în voma asta
mi s-a zbârcit sufletul
banii sunt un mare cur
faima e o înjurătură de mamă, ce va veni
nimic n-a ieșit cum am citit în cărți
e o mare păcăleală
premiu nu există
un șut în coaie, ăsta e finalul
diploma de absolvire, o flegmă-ntre ochi
un rebut, un nefolositor, un prisos inutil
și poate un loc de veci
sau mai bine o urnă sau o conservă
cenușa aruncată de la geamul bucătăriei mele
cu vedere într-o curte interioară
unde nu știu niciodată cine trăiește
și cine moare
00970
0