Poezie
Manifest
2 min lectură·
Mediu
Astăzi poetul e un nebun frumos al marilor orașe
Vorbește în cuvinte deslușite amestecate nedeslușit
Fasole aruncată din praștie înșirată pe rânduri
Pinguinii privesc cu ochii mari de școlar prins cu tema nefăcută
Avioane de hârtie lansate ,niște semințe de dovleac scuipate
Unele zboară unicorni înaripați pe cer
Altele se lipesc de asfaltul rece al anonimatului
Mai demult scoteau cuvintele dintr-o căciulă
Astăzi le răstoarnă din găleata cu platitudini
Nici un fir roșu, nici o dilemă frământată în aluat
Coaptă la focul spiritual isteț al neuronului
Forme uneori inspirate, alteori expirate
Vorbe cunoscute într-o limba nouă
Sună bine dar nu spun nimic
Dacă mirarea e mai mare, poemul e mai bun
Ce mama dracului a vrut sa zică autorul ?
Distanta e haos în nebuloasă, o prăpastie plina de stihii
Cine scrie și cine citește
Pentru cine scrii dacă nu spui nimic?
Baloane de săpun lansate la întâmplarea șansei
Odată când omul tăia un copac ceilalți înțelegeau
Astăzi când trage cu gloanțe de varza murată și ouă clocite
Ziceri blegite din tolba cu nimicuri
Copiii se duc la culcare, e târziu și e noapte
Unde sunteți voi șoimilor și leilor
Să-i strângeți pe luptători în jurul cuvântului
La bătălia ce va urma să vină pe culmea suferinței
Uitați ce a mai rămas în urma voastră, niște borhot
Bun de dat mâncare la râmele descreierate
Odată erați în frunte, primii, urmați, aplaudați, adulați,
Steagul flutura peste idealuri și pâine caldă
Astăzi slugăriți la porți închise fără simbrie
Vai mama noastră de mistreți !!!
001051
0