Mediu
eram plecata din universul meu
vroiam sa scap de toti si toate
de parintii care nu ma lasa
sa ma bucur de viata
de prieteni care nu ma lasa
sa iubesc
cum vreau
de lumea intreaga care nu ma lasa
sa traiesc
in liniste
vroiam si eu pe cineva care sa ma inteleaga
si uite asa am plecat intr-o noapte pe la 3
m-am imbracat cu blugii cei noi
si cu o bluza albastra
mi-am luat in rucsac
cateva romane si un volum de poezii
trandafirii ofiliti si acvariul cu xipho
si amintirile toate
despre vremea cand hoinaream libera
pe strazi prafuite
cand sufletul meu nu era impartit intre
bucurii si tristeti
iubiri si dezamagiri
tot si nimc
am plecat de tot
cine vrea sa ma mai vada
sa vina dupa mine
sa ma caute la teatrul magic
m-am imbarcat pe prima corabie care
ducea spre tara sufletului meu
vroiam sa pot pasi cu usurinta
unde patimile nu sunt cunoscute inca
in cabina aveam un tablou de Van Gogh
o vaza cu flori de elanor proapat culese
in surdina se auzea o suita de Bach
iar sufletul meu plutea fericit in aer
intr-o seara
treceam pe punte grabita
soarela auriu cadea in mare
geana de lumina se micsora
schimbam amabilitati si banalitati cu ceilalti
dar eu vroiam sa raman singura
sa pot sa inot in mare
eram departe de toti
priveam, sprijinita de balustrada
marea zbuciumata
cu valurile care se jucau in nestire
iar saltul delfinilor ma inspira
si ...
m-am aruncat in mare
dar nu stiam sa inot
mii de cutite mi-au sagetat de odata
bratele, picioarele, tot trupul
numai sufletul a evadat in adancurile marii
spre reciful de corali
la revedre tuturor,
sunt libera
9 septembrie 2002
033.542
0

Insa esti prea explicita, prea multe detalii...
Mai vorbim.