Am atins cu buze insetate
petala timpului ce a trecut…
Si timpul care a trecut
a devenit al meu.
Spiritul zboara spre miezul vietii de apoi,
dar spiritul nu mai gaseste in loc stiut, nimic.
Pe geamul larg deschis intra o ceata cu miros de rodii si lacramioare. Cate un soare mic si plapand, lipsit de vigoare danseaza cu fiecare stea in picaturile de apa. A venit toamna si pare ca
Ii era tare somn si totusi nu avea nici cea mai mica tragere de inima sa se duca sa se bage in pat. Oricum i se parea ca somnul ne mananca o bucata prea mare din timpul si-asa zgarcit cu omul.
(
Pe filele scrisorii de adio s-a asezat
o aripa de crin sa se odihneasca.
Un puf de nou-nascut imi mangaie umarul
si ma roaga sa-I spun o poveste.
L-a alungat cu o imbratisare si i-am zis
Era un veac ciudat. Ma simteam mai puternica decat fusesem vreodata. Mi-am smuls bratul stang din umar si am vazut ca nu ma doare... si am vazut ca pe stancile gri nu erau picaturi de sange. Si am
