Poezie
Un fel de poezie
1 min lectură·
Mediu
Pe filele scrisorii de adio s-a asezat
o aripa de crin sa se odihneasca.
Un puf de nou-nascut imi mangaie umarul
si ma roaga sa-I spun o poveste.
L-a alungat cu o imbratisare si i-am zis
ca eu nu stiu decat povesti triste.
Melancolia m-a intrebat daca nu cumva am nevoie de ea.
De ce-as avea?
Mi-e bine asa cum sunt.
Trandafirii din vaza imi soptesc cuvinte la ureche.
Steaua aluneca usor in mijlocul camerei
si-mi canta un cantec trist din vremuri demult apuse.
Pana de violeta albastra ma impunge usor
si ma indeamna sa scriu.
Dar nici asta nu vreau.
Pisica de portelan pictat vrea putina atentie
si incepe sa toarca usor.
O iau in brate, ii spun c-o iubesc,
dupa care o sfaram de podeaua de sticla veche.
Patul cu baldachin nu ma mai vrea.
Atunci nu-l vreau nici eu pe el!
Ma cuibaresc la pieptul lotusului, iubitul meu din taina.
Isi plimba usor degetele prin parul meu si-mi spune sa dorm.
Fluturi mici, cu aripi de val albastrui
imi acopera trupul obosit.
Si dorm…Dorm si visez la lumi care nu exista,
la iubiti lotusi si la aripi de crin.
001.246
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Monica Gheorghiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 192
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Monica Gheorghiu. “Un fel de poezie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/monica-gheorghiu/poezie/101609/un-fel-de-poezieComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.