Poezie
Disperare
1 min lectură·
Mediu
Într-o confuză așteptare,
La viață nu mai sper...
Iubito, cu-a ta întristare,
M-ai pus într-o „fecioară de fier”.
Și în sicriul de metal
Țepii corpul mi-l sfârtecă,
Sângele se scurge, fatal,
Gândul la tine mă-ntunecă...
M-am săturat de așteptări
În hotărârea sorții,
De gândurile la iubiri
În așteptarea morții.
Într-o confuză așteptare,
La moarte nu mai sper...
Iubito, cu-a ta întristare,
M-ai pus într-o „fecioară de fier”.
00741
0