Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Un cer alb

1 min lectură·
Mediu
Am aruncat din vis vorba că fapta e gust.
Și aș mai zice că atunci când mă doare
ies să o înfăptuiesc cu ardoare
și e ca o curbă albă ce iese din neant
și sare în același punct,
pe cercul meu ce se învârte...
Și apoi totul se închide în un cioc de pasăre
iar eliberarea se face în dreapta sus.
Însă sufeream de ceva timp un dezgust
din o altă parte
și așa m-am văzut mai deunăzi
răscolind un drum de lapte
pe un loc cunoscut.
Și se ridicase nori înainte
și treceam prin ei
și unde goneam m-am oprit.
O tânără ședea pe pămant
dând copilei sân.
Și apoi am căutat prin lanuri de grâu,
în ochiuri de pe disc.
Dar am deschis ochii din vis
și ca să ies din sferă am zgâriat-o cu ghiara de cuc.
Și apoi am legat de întâmplare
cu hamul de la cal al mătușii
visul, pe care Yin si Yang rostogolindu-se
îl transformă în culoare.
Și am ieșit pe poartă.
Și când am ajuns la intersecția dintre cerc și disc
am văzut sus în azimut
ce alb era cerul, ce soare...
002.171
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
191
Citire
1 min
Versuri
30
Actualizat

Cum sa citezi

Mocanu Adrian. “Un cer alb.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mocanu-adrian/poezie/13954266/un-cer-alb

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.