Mariei Lidiene

În ale Lui Dumnezeu

ai trecut mereu de la obiectiv la subiectiv!

Iar staulul nașterii tale Maria,

e ca veșnicia.

În arcadele templului refăcut

Și-a împlinit Iisus copilăria.

steaua nașterii Lui, fusese adusă senzitiv la templul din Ierusalim, acum de Iosif și Maria,

de un Paște.

De la bobotează, l-ai urmat,

până la frângerea Lui pentru noi pe cruce.

destinul Lui știindu-l,

ca lună neumbrită, până-n azimut ca soarele ai urcat.

Copilăriei tale monahale îi trebuia

tronul ceresc al Fiului tău

ca împărăteasa lumii a te încununa.

Toți și toate străluceau în coroana copilului tău dumnezeesc.

- copilă am fost, copil Iisus mi-a fost,

corabia vieții, biserica din apa minții evreiești, de acum își va avea un rost.

- ea va fi ca o nouă mamă.

- Fiule Tu vei fi cu însorirea,

eu cu apunerea.

- din gândire eu-mi e,

iar în viață e buricul degetului vostru 8 Dumnezeesc.

așa 8 devine omul bucuria!

- Iisus ce binecuvântează rămâne daru-mi fără preț.

din sfera crucii Lui (+) toți oamenii vor învia!