Luciditate
În lumi paralele, Urc pe schele, Iluzia mă desparte De acele lumini deșarte. Caracterul e voința, Dar simt că e obișnuința, Nu mă mai arde Acele lumini deșarte. Un vis îmi sacrific, Pe
Brațul salvator
Mâna înghețată, s-o topești în lumină, Să ai curajul să sfărâmi cu pumnii Piatra de durere, de pe inima rănită, Sloiul de iluzii, pe stindardul păcii. Sufletul deznădăjduit să-l
Poate...
În pacea trecătoare Sufletul chinuit se zbate, Viața ce se stinge, corpul moare, Trece în neființă … poate; O singură dorință, Restul a rămas în spate, Se transformă în speranță, Se strecoară
Refuz de boală
Cetate-nghețată, în taină te clădești, Eternul preț vândut pe libertate, Trainica răsuflare și prezențele deșarte, Iluzia oroarei și azi îmi amintește. Infinitele coridoare străbătute De
S-a oprit...
Ploua-ncet și cald deasupra-mi, Pielea arde-n putred învăluită; Plouă-ncet și rece deasupra-ți, Palidă și corogită … mai ai de spus încă multe … Fuge umbra, luminându-și urma, Caută
Dincolo...
O lumină aștept, de-atâta timp, Și trosnetul oaselor ce mă ating, Mă învăluie gânditor, spre tine. Pana bulgărelui tău de gheață, Înșiruie amintiri pe viață, Scrâșnind un gând de nemurire.
Nopți trecătoare, Orașe efemere
Când frunza adie Lacrima pustie Tremură-n privire, Un glas de amintire. Un cuvânt de adio Și-o ploaie măruntă Ce cade fierbinte, Din nou. Un cutremur ce-ngheață Și rupe singurul fir de
Tablou de septembrie
Din crâncena luptă Iese pulberea luptătoare, Și viermele triumfător Înghite totul până la soare. Tablou de septembrie, Sângele scurgându-se Îmbălsămând pereții albaștrii, Iar soarele rănit
Virus infinit
Mă strânge de gât, Mă sufocă până la ochi, Mă răcește toată, mă îngheață, Îmi scoate sângele din mine, șiroaie Ce mă-ncălzește, fierb în vâscoasă, Simt mintea, mă lasă, și iarna vioaie Îmi i-a
Oglinda
În oglindă m-am privit Am văzut și durerea, am văzut și aiureala, Neștiința, nepăsarea, Amețeala și orbeala; O lume se învârte Printre cioburi reflectându-se Materie adunând În ani și ani de
Eternitate
O sticlă spartă Într-un colț suspină, Iar diavolul, își șterge mâinile, Crezând că astfel orice vină ... Păcatul, de-a te fi născut, dispare. Un sâmbure-ntr-o grindă Se cutremură ... de
